01. Tranzistorul - introducere

Acasă » Electronică analogică » 04 - Tranzistorul

Structură şi definiţie

Un tranzistor bipolar cu joncţiune (BJT) este alcătuit din trei straturi de materiale semiconductoare, fie de tipul PNP, fie de tipul NPN . Fiecare strat are un nume specific şi un contact pentru conexiunea în circuit.

Diferenţa dintre tranzistorul PNP şi NPN

Diferenţa funcţională dintre tranzistorul PNP şi NPN, este modul de polarizare corectă a joncţiunii. Indiferent de starea în care se află, direcţiile curenţilor şi polarităţile tensiunii sunt exact invers la cele două tipuri de tranzistoare.

Utilizarea tranzistorilor

Tranzistorii sunt regulatori de curent controlaţi în curent. Cu alte cuvinte, tranzistorii limitează valoarea curentului prin ei cu ajutorul unui curent de control mai mic. Curentul principal, cel controlat, pleacă dinspre emitor spre colector (tipul NPN), iar curentul mai mic, de control, pleacă dinspre emitor spre bază (tipul NPN). Pentru tranzistorul de tip PNP, direcţia curenţilor este exact inversă. Atenţie, folosim sensul real de deplasare al electronilor, prin urmare, săgeţile indicate pe simbolurile elementelor semiconductoare vor indicat tot timpul împotriva direcţiei de deplasare al electronilor.

Observaţii

Denumirea tranzistoarelor bipolare vine de la faptul că deplasarea electronilor prin ele are loc prin două tipuri de material semiconductor: P şi N. Cu alte cuvinte, există două tipuri de purtători de sarcină, electroni şi goluri.

După cum se poate observa, curentul de control şi curentul controlat se însumează tot timpul pe emitor, iar deplasarea electronilor are loc tot timpul împotriva direcţiei săgeţii. Aceasta este prima şi cea mai importantă regulă a tranzistoarelor: toţi curenţii trebuie să meargă în direcţiile corecte pentru ca dispozitivul să funcţioneze ca şi regulator de curent. De obicei, curentul de control este denumit curent de bază, iar curentul controlat este denumit curent de colector, deoarece sunt singurii curenţii ce trec pe la aceste terminale. Curentul pe emitor este suma curenţilor de bază şi colector, în conformitatea cu legea lui Kirchhoff pentru curent.

Atunci când nu există niciun curent prin bază, tranzistorul se comportă precum un întrerupător deschis, iar trecerea curentului prin colector nu este posibilă. Un curent de bază porneşte tranzistorul, acesta comportându-se precum un întrerupător închis şi permiţând trecerea unui curent proporţional prin colector. Curentul de colector este limitat de curentul bazei, indiferent de valoarea căderii de tensiune pe colector.